Daca ma intrebati ce-mi sugereaza luna iulie, v-as spune ca o asociez cu gustul evadarii... din cotidian, din casa, din aglomeratia urbana, din tot ce ar putea strica echilibrul nostru. Şi aşa începe aventura pe cararile drumetiei. Adevarata calatorie incepe in momentul in care intelegem cu adevarat ca motivul este suficient de puternic pentru a o face.Să pornim aşadar împreuna in redescoperirea unui alt loc fascinant.



In cel mai inalt punct al Dealului Gradistei, la aproximativ 1.200 de metri altitudine, in Muntii Sureanu, se afla grandioasa capitala a statului dac, Sarmizegetusa Regia. Cetatea are o forma de patrulater neregulat, este asezata pe cinci terase si a constituit centrul unei aparari, formate din mai multe cetati, in timpul navalirii romane.




Sarmizegetusa a fost un centru din toate punctele de vedere: politic, religios si economic. Avea o pozitie strategica, era inconjurata de ziduri de piatra groase de trei metri si inalte de cinci metri, facute dupa tehnica obisnuita "murus dacicus", iar toate drumurile de acces catre cetate erau pazite de alte cetati sau puncte de aparare ale caror ruine se gasesc si astazi si constituie obiective turistice importante. Din punct de vedere structural, capitala dacilor se dovedeste a fi avut trei parti componente: asezarea civila, zona sacra si cetatea. Asezarea civila se intindea pe zeci de terase amenajate, constituind cea mai mare locuire dacica cunoscuta. Pe partile de est si de vest, cetatea avea cite o poarta, intre ele existind un drum pavat cu piatra de riu, care trecea prin mijlocul cetatii si care poate fi admirat si astazi. La 100 de metri spre est, asezata pe doua terase se gaseste zona sacra, la care duce un drum monumental, pavat cu lespezi de calcar, ce se termina intr-o mica piateta in preajma careia se gasesc amplasate sanctuarele: doua sanctuare circulare si patru sanctuare patrulatere, dintre care doua de calcar si doua de andezit, precum si o platforma circulara din andezit, simbolizind Soarele. Toate aceste edificii au fost ridicate in perioada de timp delimitata de domnia lui Burebista si cea a lui Decebal. In evidenta iese marele sanctuar circular care este format la exterior din doua rinduri de blocuri de andezit, iar in interior din doua cercuri concentrice de stilpi de lemn, cit si micul sanctuar circular. Insa, marele sanctuar circular de astazi nu a aratat niciodata asa in trecut, el fiind o emblema falsa a Sarmizegetusei. Reconstructia nu are nici un suport real, stiintific, ea fiind realizata in perioada comunista dupa imaginatia regizorului Gheorghe Vitanidis care a turnat filmul "Burebista". Locul stilpilor este respectat, dar forma si inaltimea lor sint doar fantezii tolerate de catre lumea stiintifica.

Cel mai vechi sanctuar, sanctuarul mare de calcar, a fost construit in timpul domniei lui Burebista si are dimensiuni impresionante. Terasa era sustinuta aici de un zid, iar accesul era asigurat de o scara monumentala. Sanctuarul a fost distrus in vremea comunista, plintele originale de calcar fiind scoase pentru ca nu aveau, dupa parerea lor, un aspect placut si aruncate in vale. Ele au fost inlocuite cu unele noi din beton. Abia in anul 2000 dupa multe discutii si scandaluri s-a gasit de cuviinta ca vechile plinte sa fie asezate la locul lor.
Spectaculos este si asa-numitul "Soare de andezit", un disc central cu diametrul de 1,46 metri, continuat de zece raze, de forma trapezoidala, dar cu laturile exterioare cioplite in arc de cerc, fiecare cu o lungime de 2,76 metri.



Toate aceste lucruri fac ca Sarmizegetusa Regia sa fie unica in lume, demna de a fi vizitata, insa, din pacate, ea este lasata in paragina, iar ceea ce ar putea deveni pentru turismul mondial un adevarat Stonehenge ramine inca o cetate misterioasa, putin cercetata si ascunsa de padurile muntilor Sureanu. Dovada a nepasarii stau numeroasele coloane, care au facut parte cindva din constitutia sanctuarelor, si care astazi zac in paragina in vale, fara sa fie inventariate si asezate intr-un muzeu. Insa, si asa, cetatea constituie un punct turistic important, fiind inclusa in patrimoniul mondial UNESCO. Locul pare rupt dintr-o alta lume, cu totul straina lumii din zilele noastre, parca pasesti pe un tarim al zeilor care se incapatineaza sa-si pastreze un petic de pamint, chiar daca au fost dati uitarii de mult.

In preajma Sarmizegetusei se gasesc si alte ruine ale unor cetati dacice, care constituie puncte de atractie pentru turisti. Acestea sint Costesti-Cetatuia, situata pe dealul "Cetatuia", pe malul sting al apei Gradistei; Blidaru, considerata cea mai puternica fortificatie a sistemului defensiv din Muntii Orastiei; Fetele Albe, plasata pe coasta de sud a dealului Muncelului si despartita doar de o vale de inaltimea pe care se afla Sarmizegetusa Regia; Piatra Rosie, ridicata pe dealul cu acelasi nume la o altitudine de 831 de metri, cetate ce reprezenta o importanta componenta a sistemului defensiv dac. Toate aceste cetati pot constitui impreuna obiectul unei frumoase aventuri in lumea dacica.

Accesul in zona este destul de usor. Din orasul Orastie este o sosea care ajunge pina in Costesti. Va puteti caza la numeroasele pensiuni existente. De aici este un drum forestier catre satul Gradiste de Munte si pina la Sarmizegetusa Regia. Exista si locuri unde puteti campa.